ERAD col uterin
- ElectroRezecție cu ansa diatermică -
Dacă ai fost diagnosticată cu leziuni cervicale sau ai avut rezultate anormale la testul Babeș-Papanicolau, această pagină îți oferă un ghid medical complet despre tratamentul prin excizia electrochirurgicală cu ansă (ERAD) – o procedură utilizată pentru a îndepărta țesuturile afectate de pe colul uterin. Vei găsi informații detaliate despre indicații, beneficii, riscuri și recuperare.
Informațiile medicale sunt prezentate pas cu pas într-un mod explicit de către
ECHIPA DR. JUMUGA
specialiștii de care ai nevoie pentru
- diagnosticarea și tratarea patologiei colului uterin;
- colposcopie/videocolposcopie;
- diagnosticarea și tratarea infecției HPV;
- excizia leziunilor colului uterin prin ERAD sau conizație (experiență vastă obținută prin mii de intervenții efectuate);
- chirurgia oncologică a colului uterin – chirurgie avansată pentru cancer de col uterin.
ECHIPĂ SPECIALIZATĂ ÎN DIAGNOSTICUL ȘI TRATAMENTUL LEZIUNILOR CERVICALE
- supraspecializare in colposcopie si patologia colului uterin;
- experienta in diagnosticarea si evaluarea pacientelor cu infectie HPV;
- antrenata in tratarea tuturor complicatiilor generate de HPV;
- supraspecializare in oncologia ginecologica;
- experimentata si antrenata in toate tipurile de interventii churgicale adresate patologiei colului uterin – ERAD, conizatie, amputatie col uterin, histerectomie pana la histerectomia radicala necesara in cazul cancerului de col uterin.
Dr. JUMUGA GABRIELA - medic specialist ginecolog
Supraspecializare în:
- chirurgie ginecologica laparoscopica
- histeroscopie diagnostica si operatorie
- colposcopie si patologia colului uterin
- ecografie mamara/ sonoelastografie mamara
- ecografie ginecologica si obstetricala
Dr JUMUGA CRISTIAN - medic specialist ginecolog
Supraspecializare in:
- chirurgie oncologica ginecologica
- chirurgie ginecologica laparoscopica si histeroscopica
- chirurgica oncologica a sanului
- colposcopie si patologia colului uterin
- ecografie mamara/ sonoelastografie mamara
- ecografie ginecologica si obstetricala
ERAD – CE ÎNSEAMNĂ?
Este o procedură minim invazivă (de mică chirurgie ) pe care o efectuăm frecvent în practica noastră ginecologică prin care se excizeaza complet, în țesut sănătos, leziunile precanceroase ale colului uterin.
ERAD este termenul prescurtat pentru ElectroRezecție cu Ansa Diatermică (denumirea procedurii provine practic de la bisturiul electric special pe care îl utilizăm și anume ansa diatermică – electrod semicircular foarte subțire care poate să secționeze sau să coaguleze țesutul).
CE ESTE ERAD? – VIDEO
În acest video dna. dr. GABRIELA JUMUGA explică ce înseamnă și ce presupune electrorezecția cu ansa diatermică (ERAD).
Dr. GABRIELA JUMUGĂ
medic specialist ginecolog
- Chirurgie genitomamară;
- Histeroscopie / chirurgie histeroscopică avansată;
- Laparoscopie / chirurgie laparoscopică ginecologică avansată;
- Colposcopie / videocolposcopie;
- Ecografie / sonoelastografie mamară;
- Ecografie ginecologică și obstetricală.
CE SUNT LEZIUNILE PRECANCEROASE ALE COLULUI UTERIN
Cancerul de col uterin este o boală severă care se dezvoltă lent, asimptomatic, pe parcursul mai multor ani, fiind precedat de leziuni precanceroase nedepistate și netratate la timp.
Cunoscute sub denumirea de displazie sau neoplazie intraepitelială cervicală (CIN) leziunile precanceroase ale colului uterin reprezintă modificări atipice ale epiteliului care acoperă colul, generate de infecția persistentă cu HPV, care, nedepistate și netratate la timp, pot conduce către cancer.
Aceste leziuni apar la nivelul zonei de transformare a colului uterin (adică la granița dintre cele 2 tipuri de epiteliu care acoperă colul uterin – epiteliul scuamos, către exterior și epiteliul glandular, către interior).
Leziunile precanceroase se dezvoltă cel mai frecvent din epiteliul scuamos motiv pentru care sunt cunoscute în limbaj medical sub termenul de leziuni intraepiteliale scuamoase (SIL).
Sunt împărțite în două mari categorii:
- L-SIL (leziuni scuamoase intraepiteliale de grad scăzut)– cunoscute și sub termenul de displazie ușoară/CIN1, sunt considerate leziuni minore, cu potențial mai mic de evoluție spre cancer;
- H-SIL (leziuni scuamoase intraepiteliale de grad înalt) – cunoscute sub termenul de displazie moderată (CIN2) sau severă (CIN3) sunt considerate leziuni majore, cu potențial mare de evoluție spre cancer.
Mai rar, leziunile precanceroase se dezvolta din epiteliul cilindric (glandular) - adenocarcinomul in situ (AIS) – leziune majoră cu risc crescut de evoluție spre cancer.
ERAD RANA PE COL
Electrorezectia cu ansa diatermica este o procedura prin care excizam leziunile precanceroase ale colului uterin. In limbaj nemedical, de multe ori, pacientele utilizeaza termenul de “rană pe col” care este mai facil si il folosesc ca un sinonim pentru leziunile precursoare de cancer de col uterin.
Atentie insa ca nu orice zona eritematoasa (rosie) a colului uterin identificata la consultul ginecologic reprezinta o leziune precanceroasa; de asemenea, frecvent in practica medicala, leziunile precanceroase nu sunt vizibile la consultul ginecologic si sunt identificate doar prin explorari paraclinice (examen Papanicolaou, colposcopie).
CUM APAR LEZIUNILE PRECANCEROASE ALE COLULUI UTERIN?
Infecția cronică, persistentă cu HPV-HR reprezintă cauza principală care generează leziunile precanceroase ale colului.
Nu toate femeile care se infecteaza cu HPV vor devolta in timp cancer sau precancer de col uterin!
Riscul cel mai mare il au acele persoane care nu se vaccineaza, cu debut precoce al vietii sexuale, cu infectie HPV cu tulpini agresive (HPV16/18 in special), care nu participa la programele de screening, cu stil de viata nesanatos (in special fumatoare) si cu imunitate scazuta.
CUM DIAGNOSTICAM LEZIUNILE PRECANCEROASE ALE COLULUI UTERIN
Leziunile precanceroase ale colului uterin sunt uzual asimptomatice. Ca urmare este foarte importanta prezentarea periodica la medicul ginecolog pentru teste de screening (de depistare precoce) chiar daca nu exista niciun fel de acuze.
Examenul clinic ginecologic – deseori este normal (medicul nu observa modificari ale colului uterin); uneori, la examenul atent, in special in cazul leziunilor majore, pot fi sesizate modificări discrete (zona periorificială ușor rozată, zone de keratoză).
Explorarile paraclinice – sunt necesare pentru diagnostic in conditiile in care frecvent consultul ginecologic este normal; cele mai importante sunt: examenul Papanicolaou, testarea HPV și colposcopia.
TESTUL BABES-PAPANICOLAOU
Este un examen citologic care identifică la microscop eventuala prezența de celule epiteliale anormale, scuamoase sau glandulare, care au fost prelevate in timpul consultului ginecologic de la nivelul colului uterin cu o periuță speciala.
Examenul Papanicolaou nu este o analiză diagnostică ci o analiza de suspiciune și poate avea rezultate fals pozitive sau fals negative; atunci cand este modificat trebuie corelat cu celelalte investigatii, in special cu colposcopia.
TESTAREA HPV
Testarea HPV este o analiză care se recolteaza cu aceeasi periuta utilizata la prelevarea citologiei Papanicolaou in mediu lichid; de multe ori cele 2 analize pot fi efectuate împreună, așa numită co-testare si isi propune sa identifice acele paciente cu infectie HPV, in special cazurile cu HPV-HR.
Testarea HPV se recomanda ca screening (adica de rutina, in Romania incepand cu varsta de 30 ani), respectiv in toate cazurile de suspiciune clinica, citologica sau cand colposcopia este modificata.
Testarea HPVHR pozitiva va fi totdeauna completata de colposcopie.
CINTEC PLUS
CINtec plus – este un test imunocitochimic care se recoltează similar cu examenul Papanicolaou și constă în identificarea unor markeri moleculari p16/ki-67; poate fi util în anumite cazuri particulare (testarea HPV este pozitivă cu ex Papanicolaou ușor modificat sau normal), încercând să identifice acele paciente cu risc de dezvoltare a leziunilor precanceroase majore.
Este o analiză predictiva și nu diagnostică; rezultatul pozitiv va necesita evaluarea suplimetara a pacientei prin colposcopie.
COLPOSCOPIA/VIDEOCOLPOSCOPIA
Este o metodă imagistică prin care medicul ginecolog examinează colul uterin cu ajutorul unui microscop special (colposcop) care permite mărirea imaginii de câteva zeci de ori.
Colposcopia este o investigatie esentiala pentru diagnosticul si tratamentul corect al leziunilor precanceroase ale colului uterin. Obiectivele colposcopiei sunt:
- identificarea leziunilor precanceroase ale colului uterin
- depistarea cât mai precoce a cazurilor asimptomatice de cancer de col uterin la debut;
- ghidarea biopsiei cervicale când aceasta este necesară;
- alegerea celei mai potrivite metode de biopsie cervicală;
- monitorizarea colului uterin după diferite intervenții.
CUM ARATA LEZIUNILE PRECANCEROASE LA COLPOSCOPIE?
Identificarea leziunilor precanceroase se bazeaza pe 2 teste importante: testul la acid acetic si, respectiv, testul la solutie lugol.
Testul la acid acetic:
Colposcopie – test acid acetic (aspect normal)
Colul sanatos este inert la aplicarea solutiei de acid acetic si nu apar asa numitele zone acetoalbe.
In schimb, colul cu leziune precanceroasa, reactioneaza rapid la acid acetic cu aparitia unor zone evidente albe, opace, mai mult sau mai putin intinse, asa cum se poate observa in imaginea de mai jos.
Colposcopie – test acid acetic (aspect anormal)
Testul la lugol:
Colposcopie – test la lugol (aspect normal)
La aplicarea solutiei iodate (lugol) colul sanatos se coloreaza uniform in maro inchis;
in schimb, asa cum se poate observa in imaginea de mai jos, leziunile precanceroase ale colului sunt semnalate prin prezenta zonelor iod negative (zone de culoare galbena foarte clar delimitate precum o “harta geografica”).
Colposcopie – test la lugol (aspect anormal)
BIOPSIA COLULUI UTERIN
Diagnosticul precis al leziunilor precanceroase ale colului uterin (sau al cancerului de col uterin) se relizeaza doar prin examen anatomopatologic in urma biopsiei colului uterin.
Indiferent ca vorbim despre biopsia tintita a colului uterin sau despre biopsia excizionala, precum ERAD sau conizatie, atunci cand suspectam prezenta unei leziuni precanceroase este obligatoriu sa apelam la una dintre tehnicile de biopsie pentru a stabili cu precizie diagnosticul.
CAND SE INDICA ERAD?
Electrorezectia cu ansa diatermica (ERAD) este o metoda de biopsie excizionala a colului uterin si are dublu scop:
- diagnostic – fragmentele de tesut indepartate de la niveul colului se trimit pentru examen histopatologic astfel incat vom putea stabili diagnosticul precis
- terapeutic – prin indepartarea leziunii de la nivelul colului uterin practic asiguram si vindecarea colului uterin
Astfel, princtr-o singura interventie – ERAD – diagnosticam si tratam concomitent leziunile precanceroase ale colului uterin si impiedicam evolutia catre o boala grava: cancerul invaziv al colului uterin.
ERAD se indica in toate situatiile in care in urma investigatiilor paraclinice – examen Papanicolaou, testare HPV, colposcopie – suspectam prezenta unei leziuni precanceroase la nivelul colului uterin cu o conditie: toata leziunea sa fie vizibila colposcopic la nivelul exocolului .
ERAD SAU CONIZATIE?
Atat ERAD (electrorezectia cu ansa diatermica) cat si conizatia sunt metode de biopsie excizionala a colului uterin; cu toate acestea ele sunt diferite si se recomanda in situatii diferite.
ERAD este o interventie mai restransa care se adreseaza leziunilor vizibile colposcopic in totalitate la nivelul exocolului.
Conizatia este o interventie mai profunda si se adreseaza acelor cazuri in care leziunile de obicei precanceroase sau canceroase la debut se extind in interiorul colului uterin.
Decizia de a efectua ERAD sau conizatie se bazeaza in primul rand pe colposcopie.
CUM MA PREGATESC PENTRU ERAD
Electrorezectia cu ansa diatermica este o interventie chirurgicala minora care nu necesita o pregatire speciala si se desfasoara in regim de spitalizare de zi (pacienta se prezinta cu putin timp inainte, se efectueaza interventia, urmeaza o perioada relativ scurta de monitorizare postchirurgicala dupa care pacienta este externata).
- intervenția se programeaza si se efectuează după încheierea menstrei;
- sunt necesare analizele standard preoperatorii care se efectueaza anterior;
- daca exista infectii locale trebuie tratate anterior interventiei;
- in cazul în care se administrează anumite tratamente cu efect anticoagulant poate fi necesara schimbarea sau oprirea tratamentului;
- este foarte important ca pacientele să nu consume alimente sau lichide cu cel puțin 6 ore inainte de interventie;
- prezentarea la spital se realizeaza în general cu puțin timp înaintea intervenției (1-2 ore).
CUM SE DESFASOARA ERAD
- procedura se efectuaza în blocul operator, in sala de intervenții chirurgicale;
- pacienta este poziționată exact ca la consultul ginecologic;
- ERAD se desfasoara sub anestezie generala intravenoasa de scurta durata (înlătură anxietatea pacientei, anulează orice senzație de durere sau discomfort local);
Medicul ginecolog va expune colul uterin cu ajutorul unui departator (specul) asa cum se intampla si in cabinet cu ocazia consultului ginecologic
Se aplică lugol pe suprafața colului uterin pentru delimitarea leziunii asa cum se intampla si in cabinet la ultimul timp al examenului colposcopic;
Procedura de ERAD presupune utilizarea unui bisturiu electric si a unor electrozi speciali de tip ansa si, respectiv, bila cu ajutorul carora se indeparteaza leziunea de la nivelul colului uterin apoi zona restanta se electrocauterizeaza;
- astfel, initial, medicul ginecolog va utiliza ansa diatermica si va exciza în totalitate leziunea;
- dacă este posibil, excizia trebuie să fie unică, rezultând un singur fragment biopsic; când leziunea este întinsă pot fi necesare excizii multiple, rezultând astfel mai multe fragmente biopsice.
- piesa chirurgicala rezultata se trimite catre serviciul de anatomie patologica pentru examen microscopic
După excizie, se realizează hemostaza cu ajutorul electrodului tip bilă.
La sfarsitul procedurii ERAD, dupa electrocauterizare, pe suprafata colului uterin se formeaza o crusta care se va elimina la aproximativ 1-2 saptamani postinterventie;
- imediat dupa terminarea interventiei se incheie si efectul anesteziei iar pacientele sunt transferate in departamentul de monitorizare postoperatorie
- pacientele își revin rapid după intervenție, de regulă fără acuze semnificative.
- dupa o perioada relativ scurta de monitoriare pacientele vor fi externate cu o serie de recomandari.
OPERATIE ERAD VIDEO
In acest video dl dr JUMUGA CRISTIAN explica “la cald” ce se intampla concret in sala de interventii chirurgicale in timpul procedurii ERAD.
Dr CRISTIAN JUMUGA
medic specialist ginecolog
- chirurgie oncologica ginecologică
- chirurgia oncologica a sanului
- histeroscopie / chirurgie histeroscopica avansata
- laparoscopie/ chirurgie laparoscopica ginecologica avansata
- colposcopie/videocolposcopie
- ecografie/sonoelastografie mamară
- ecografie ginecologică si obstetricala
ERAD SI HISTEROSCOPIE – VIDEO
Sunt multe cazuri in practica medicala in care pacientele prezinta mai multe afectiuni ginecologice concomitente care necesita investigatii sau interventii chirurgicale concomitente; este si cazul de fata in care la aceeasi pacienta dna dr JUMUGA GABRIELA a efectual sub o singura anestezie initial histeroscopie cu excizie de polipi endometriali si in a doua etapa ERAD, pacienta fiind externata in scurt timp postinterventie.
RECOMANDARI DUPA ERAD
Dupa electrorezectie pacienta se reintoarce la viata obisnuita cu minime restrictii exceptand contactul sexual. Reluarea vietii sexuale se realizeaza uzual la 6-8 saptamani dupa interventie. Recomandam evitarea bailor fierbinti, uneori aplicarea locala de tratamente care favorizeaza cicatrizarea. In general nu este necesara administrarea ulterioara de medicamente antialgice.
Pacienta revine la control dupa interventie aproximativ la o luna.
SIMPTOME DUPA ERAD
Evolutia dupa ERAD este in general una foarte buna.
De regula nu este o interventie care sa asocieze dureri postoperatorii. Cu toate acestea, daca este cazul, in primele zile pot fi administrate la nevoie calmante usoare.
La 1-2 saptamani postinterventie pacientele pot sesiza o sangerare de regula redusa generata de eliminarea crustei de la nivelul colului uterin care nu trebuie confundata cu menstra.
Dupa incetarea sangerarii, secretia vaginala poate fi mai abundenta cu tenta galbuie. Pe masura ce vindecarea colului avanseaza secretia vaginala revine la normal.
Uneori secretia vaginala poate fi mai abundenta cu miros evident modificat, sugerand un dezechilibru al florei vaginale (vaginoza bacteriana).
CAT DUREAZA SANGERAREA DUPA ERAD
Asa cum am mentionat anterior evolutia normala dupa ERAD include un spisod de sangerare vaginala cu mici cheaguri care se intampla la 1-2 saptamani dupa interventie si este generata de eliminarea crustei de la nivelul colului uterin.
Este o sangerare redusa cantitativ, autolimitata, de durata scurta (cateva zile) care nu depaseste abundenta unei menstruatii.
Uneori poate sa prececeada debutul menstrei.
Foarte rar poate imbraca aspect de urgenta: sangerare masiva cu sange rosu, persistenta, care depaseste evident abundenta unei menstruatii. In aceasta situatie este necesara prezentarea la medicul ginecolog.
MENSTRUATIA DUPA ERAD
Prima menstruatie dupa ERAD survine la data asteptata si se desfasoara de regula dupa tipicul deja cunoscut de catre pacienta. Uneori sangerarea care apare normal dupa ERAD preceda menstruatia si atunci pacientele pot experimenta o “menstruatie” mai lunga.
Mai rar prima menstruatie poate fi mai abundenta sau mai dureroasa.
VIATA SEXUALA DUPA ERAD
Repausul sexual reprezinta o restrictie majora dupa ERAD pentru a permite vindecarea in conditii optime a colului uterin. In general repausul sexual variaza intre 6 si 8 saptamani.
Viata sexuala nu este influentata de ERAD.
VINDECARE COL DUPA ERAD
Vindecarea colului dupa ERAD este un proces de durata. De regula colul se vindeca fara “cicatrici” vizibile.
Uneori cicatrizarea este imperfecta, pe suprafata colului uterin raman zone rosietice care pot sangera usor la contact sexual sau la prelevarea analizelor locale si care, din punct de vedere medical, sunt nesemnificative.
COMPLICATII DUPA ERAD
Electrorezecția cu ansă diatermică este o intervenție sigură, cu riscuri minime, astfel incat rareori vorbim despre complicatii reale. Foarte rar pot să apară:
- hemoragie abundentă – la aproximativ 1-2 săptămâni de la intervenție când se elimină crusta de pe suprafața colului uterin exista in mod normal o sangerare redusa cantitativ; foarte rar aceasta sangerare poate devein foarte abundenta, cu sange rosu, capatand caracter de urgenta;
- infecție locală – anunțată de apariția unei secreții vaginale cu miros modificat, durere pelvina, eventual febră;
- risc de naștere prematură – riscul este foarte mic pentru interventia izolata; acesta poate deveni semnificativ în cazul intervențiilor repetate.
DUPA ERAD CE URMEAZA
- pacienta revine la control aproximativ la o luna dupa interventie
- medicul ginecolog va discuta cu pacienta modul in care a decurs recuperarea dupa ERAD, si, foarte important, rezultatul anatomopatologic
- va efectua de asemenea un consult clinic ginecologic pentru a stabili ritmul de cicatrizare al colului uterin
- rezultatul anatomopatologic este foarte important pentru conduita de urmat in continuare
- de cele mai multe ori rezultatul biopsiei este unul benign de tip leziune precanceroasa LSIL sau HSIL excizata complet; in aceasta situatie pacientele vor fi rechemate la control pentru evaluarea colului uterin dupa ERAD (in general la aproximativ 4 luni postinterventie) – ex Papanicolaou/HPV, colposcopie.
- conduita este diferita la pacientele cu margini de rezectie pozitive, mai ales pentru leziunile de tip HSIL sau in cazurile mai rare in care diagnosticul histologic este malign (carcinom).
HPV DUPA ERAD
- desi de multe ori testarea HPV se negativeaza dupa interventie, ERAD nu se adreseaza infectiei cu HPV ci leziunilor precanceroase de la nivelul colului uterin pe care acesta le genereaza
- indiferent de rezultatul biopsiei pacienta se reintoarce la screeningul cervical care presupune periodic, alaturi de examenul Papanicolaou si testare pentru HPV
- daca pacienta nu s-a vaccinat impotriva HPV, chiar daca testarea poate fi in continuare pozitiva, poate efectua vaccinul
LEZIUNE COL DUPA ERAD
- dupa ERAD pacientele raman sub observatie o perioada, insemnand ca vor reveni mai des la control, vor efectua mai des citologie Babes-Papanicolaou, testare HPV si colposcopie
- rolul acestor evaluari este sa depisteze acele situatii in care desi s-a efectuat ERAD pe col apare o noua leziune precanceroasa
- desi nu este o situatie frecventa in practica medicala, dupa ERAD pot sa apara din nou leziuni displazice (leziuni precanceroase) in general la pacientele la care marginile de rezectie au fost pozitive sau la pacientele cu infectie persistenta cu HPV-HR si cu status imun scazut.
SARCINA DUPA ERAD
- sarcina dupa ERAD este permisa dupa vindecarea completa a colului
- ideal ar fi ca sarcina sa nu survina in primele 3-4 luni astfel incat colul sa fie complet cicatrizat iar medicul ginecolog sa realizeze evaluarea prin examen Papanicolaou si colposcopie
- in marea majoritate a cazurilor sarcina si nasterea dupa ERAD decurg in parametri normali
- foarte rar poate surveni incompetenta cervicoistmica cu nastere prematura sau dificultati la nasterea naturala datorita unui col spastic cu dilatatie insuficienta
